Hackathonul „Soluții pentru incluziune”: 13 echipe în căutarea ideilor pentru mai multă incluziune și diversitate
Ce este un hackathon și ce presupune participarea la hackathonul „Soluții pentru incluziune”? Cum să identificăm problemele pentru un anumit grup vulnerabil și să prioritizăm corect soluțiile pentru ele? Ce rezultate dorim să atingem și cum se va schimba viața beneficiarilor în urma implementării proiectului nostru? La aceste și multe alte întrebări au răspuns experţii şi mentorii locali și internaționali în cadrul panelurilor de discuții și sesiunilor de informare desfășurate în primele două zile ale hackathonului.
În deschiderea evenimentului, fiecare din cele 13 echipe selectate în concurs, a făcut o scurtă prezentare a ideii cu care s-a înregistrat. Experții au venit cu prezentări și recomandări care să-i determine să-și îmbunătățească, în special, componenta digitală pentru ca, în final, să dezvolte instrumente, platforme și/sau aplicații care vor promova incluziunea și diversitatea.
Dina Ciubotaru, manageră de program, HelpAge International în Moldova, a salutat ideile axate pe vârstnici așa cum aceștia întâlnesc mai multe bariere în utilizarea instrumentelor digitale. „Chiar dacă există unele programe pentru persoanele în etate, acestia nu acoperă toată țara. Va fi un mare succes dacă veți reuși să dezvoltați o aplicație digitală sau o platformă care să aducă vârstnicii în mediul online”, a spus Dina Ciubotaru.
Mariana Țurcan, formatoare, activistă civică în domeniul social și drepturilor omului a atras atenția că schimbările pe aceste dimensiuni sunt lente. „De mai bine de 20 de ani activez în domeniul social și problemele din acest domeniu nu se mai epuizează. De ce? Pentru că necesită schimbare de mentalitate, de atitudini și comportamente”. Referindu-se la farmecul hackathonului, Mariana Țurcan a menționat că acesta e „să ai tot publicul în față, să îți prezinți ideea în așa fel încât să câștigi încrederea tuturor și să fii considerat cel mai bun. Orice soluție poate fi la un pas sau la un click distanță. Dar să nu uităm că aceasta trebuie să fie clară, concisă, să rezolve măcar problemă. De asemenea, să fie inovativă, creativă, provocatoare, utilă și durabilă”, a mai spus experta.
GÂNDIȚI-VĂ LA LUCRURI SIMPLE, DAR NU VĂ FIE FRICĂ DE GRANDOAREA PE CARE AR PUTEA SĂ O DEZVOLTE IDEEA DVS.
Victor Koroli, director executiv al Asociației Obștești „Alianța INFONET” a încurajat participanții să interacționeze și să comunice cât mai mult între ei. Parafrazându-l pe Bernard Show, expertul a adus următorul exemplu: „Dacă am face un schimb de câteva mere, la final, fiecare am rămâne cu câte un măr. Dacă facem schimb de idei, fiecare va deveni mai bogat cu 13 idei noi (după numărul echipelor care le lansează). Gândiți-vă la lucruri simple, dar să nu vă fie frică de grandoarea pe care ar putea să o dezvolte ideea Dvs.”, a declarat Victor Koroli, îndemnându-i pe participanții hackathonului să se focuseze în dezvoltarea ideelor și pe soluțiile open source, pentru că în acest fel ar exista șansa de a găsi parteneri care să li alăture inițiativei dintr-un spațiu mult mai vast, iar ideea proiectului ar avea de câștigat.
Cu câteva recomandări valoroase a venit și Galina Climov, directoare executivă a Alianței Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități din Republica Moldova. „S-a vorbit astăzi că grupurile vulnerabile au necesități speciale. Eu aș reformula. Sunt categorii de persoane care au necesități sporite. Și acest lucru este un indicator. Să discutăm despre persoane care au necesități sporite. Și să ne gândim la durabilitatea ideilor. Orice idee contează. Orice idee are dreptul la viață, pentru că dacă ați identificat o problemă înseamnă că trebuie să căutați și soluții ca aceasta să fie rezolvată”, a menționat experta. Referindu-se la durabilitatea proiectelor, Galina Climov a sugerat tuturor să se gândească la intrumentele de promovare a produselor pe care doresc să le realizeze. În context, ea a sugerat că se pot adresa diferitor platforme ale societății civile care sunt disponibile pentru a promova soluțiile propuse.
O SOCIETATE SĂNĂTOASĂ ESTE O SOCIETATE INCLUZIVĂ!
Expertele internaționale Miruna Muscan, Product Assistant la Code for Romania / Commit Global și Milica Pesic, directoare executivă, Media Diversity Institute din Marea Britanie au reiterat importanța unor astfel de inițiative.
„Ceea ce mă bucură la acest hackathon e că participanții sunt chiar beneficiarii produselor ce vor fi realizate. Abia aștept să lucrăm împreună și să cunosc toate proiectele. Din experiența organizației pe care o reprezint, vă spun că noi niciodată nu propunem soluții incluzive fără ca să conlucrăm cu beneficiarii”, a precizat Miruna Muscan, Product Assistant la Code for Romania / Commit Global. Miruna Muscan a mai descris cum ar trebui să arate soluțiile software și a specificat că acestea, printre altele, „trebuie să răspundă unor nevoi reale, să fie simple, cu impact măsurabil, ușor de scalat sau replicat din local în național și invers, cu minim de resurse și costuri”.
Milica Pesic, directoare a organizației Media Diversity Institute din Londra, a prezentat câteva inițiative și proiecte de succes din Marea Britanie, care au promovat incluziunea. „Sunt mândră că sunt parte a unei lumi care promovează drepturile persoanelor cu dizabilități. Emisiunea muzicală Dansăm cu stelele promovează incluziunea prin urcarea pe ringul de dans a unor profesioniști alături de persoanele cu dizabilități. Jocurile paraolimpice de mai mulți ani se desfășoară cu participarea persoanelor cu dizabilități din lumea sportului. În ultimul timp, tot mai multe modele de succes în domeniul modei devin persoane cu dizabilități. Acum avem oameni cu dizabilități în toate domeniile. Este o abordare revoluționară și sunt mândră că sunt parte a acestei lumi a ONG-urilor care promovează accesul persoanelor”, a menționat Milica Pesic.
Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă din Republica Moldova a examinat și a propus atenției unele erori care apar în presă. Experta a adus exemple de materiale jurnalistice, în care sunt menționate etnia, orientarea sexuală, religia, disabilitatea în contexte în care aceasta nu este relevant. „Haideți să ne punem în papucii celeilalte persoane și să ne întrebăm, dacă persoana despre care scriem ar fi rudă cu noi, am scrie la fel? Dacă luăm în considerație aceste aspecte, textul devine mult mai blând, asumat, fără tendențiozitate și exces de pasiune”, a menționat Viorica Zaharia. Experta a mai explicat că oricine are nevoie de ajutor, inclusiv jurnaliștii care trebuie să reflecte nediscriminatoriu reprezentanții grupurilor vulnerabile, dar și alți creatori de conținut (bloggeri, vloggeri, simpli utilizatori de rețele sociale). „Când nu sunteți siguri de un subiect, când scrieți despre un subiect sensibil, nu vă fie frică să întrebați, să consultați specialiști care activează de mulți ani în domeniu și care sunt dispuși să ne ajute ca societatea noastră să fie mai incluzivă. Cereți ajutor când simțiți că aveți nevoie! Țineți minte că o societate sănătoasă este o societate incluzivă!”, a conchis Viorica Zaharia.
În cea de-a treia zi de hackathon, echipele își continuă lucrul la dezvoltarea proiectelor, cu ajutorul mentorilor. Versiunile demo vor fi prezentate la sfârșitul evenimentului. Membrii juriului vor desemna trei câștigători, care vor beneficia de granturi a câte 7,000 euro fiecare pentru dezvoltarea și implementarea ulterioară a proiectelor.
Granturile vor fi oferite de organizatori în cadrul proiectului „Promovarea coeziunii sociale în Moldova prin încurajarea incluziunii și diminuarea discriminării” desfășurat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul programului „Inițiativă Comună pentru Oportunități Egale – Faza II”, implementat cu suportul Guvernului Elveției.